Ceea ce crezi tu despre tine este totul. Ești singurul/singura capabil/ă să ajungi să vezi și să crezi în potențialul tău creator. Oricine ar vrea să facă asta, oricât ți-ar arăta, până nu integrezi aceasta prin noi credințe și convingeri mentale te scalzi în aceleași iluzii care te ține separat/ă de tine și de o viață minunată cu sens și bucurie.

Ceea ce ești tu capabil, este minunat și dacă începi să vezi asta la tine vei accepta că poți crea tot ce este spre creșterea și evoluția ta ca ființă.

Autor articol: Psiholog Niculina Gheorghiță

Oricât ne-ar spune cineva că suntem minunați și capabili, dacă noi nu credem asta nu vom accepta cum suntem și ne vom manifesta conform vechilor modele de ființare.

Sigur ați avut sau aveți momente în care nu mai credeți în voi și rămâneți într-o stare de letargie, de „nu sunt suficient de bun”, „îmi merit soarta”, și tot felul de blocaje mentale care te țin în suferință și neadecvate.

Am să vă expun mai jos o modalitate la îndemână cu ajutorul disciplinei minții să ieșiți de acolo și să vă reactivați potențialul creator necesar trăirii unei vieți minunate atât interioare cât și relaționale.

Primul pas este să îți observi mintea.

Această observare este o combinație între intuiție și empatie.

De asemenea observarea minții noastră este abilitatea care ne permite să sesizăm și să modelăm fluxul de energie și informație.

Prin observarea minții noi dobândim percepția și cunoaștere asupra reglării mentale, a comunicării în relații și a mecanismelor neurale mediatoare din creier, care stau la baza vieții noastre.

Observarea minții înlătură limitele superficiale care ne separă de ce este în jurul nostru și ne dă posibilitatea de a vedea că fiecare dintre noi este parte a unui flux interconectat.

Pentru a câștiga controlul minții, după ce am ajuns să nu mai credem în abilitățile noastre și poitențialul nostru creator, avem nevoie să activăm puterea reflecției care este fundamentul abilității de observare a minții.

Starea de observator apare pe măsură ce comunicare noastră – cu alții și cu noi înșine – ne ajută să reflectăm la ceea ce suntem cu adevărat ca esență divină, și la ce se întâmplă în sinea noastră.

Pentru a activa puterea reflecției este necesar să fim deschiși, să ne observăm și să fim obiectivi. Pentru a putea face cât mai profund acest proces este necesar să avem deja o practică de observare a minții.

Prin acest antrenament câștigăm acuitatea acestei abilități prin finețea, înțelegerea, percepția și înțelepciunea din orice situație sau eveniment.

Atunci când suntem deschiși, suntem receptivi la orice ajunge în conștiința noastră și nu ne agățăm de idei preconcepute, despre cum „ar trebui” să stea lucrurile. Renunțăm la așteptările noastre, primim lucrurile așa cum sunt și nu încercăm să le facem cum am vrea să fie, conștientizând că „toate au un sens și un rost”.

Atunci când ne observăm înseamnă că ne percepem pe noi exact în timpul unui eveniment sau situație și ne putem adresa genul de întrebări: ce gând îmi trece acum prin minte, cum mă simt și ce trăiesc?

Astfel prin observarea de sine văd întregul context în care trăiesc.

Obiectivitatea ne permite să gândim sau să simțim, fără a fi absorbiți de gândul sau de emoția noastră. Ea aduce cu sine abilitatea minții de a fi conștientă de activitățile curente – gândurile, sentimentele, amintirile, opiniile și intențiile noastre – care sunt temporare și că ele nu construiesc totalitatea a ceea ce noi suntem cu adevărat. Obiectivitatea ne ajută să dezvoltăm discernământul și să facem alegeri  conștiente. O parte a discernământului este abilitatea de a fi conștienți că suntem conștienti. Această conștientizare a conștientizării este cea mai puternică abilitate  care ne eliberează din închisoarea reacțiilor automate sau inconștiente.

Astfel reflecția este o stare mentală plină de compasiune și empatie.

După ce am activat reflecția mai avem nevoie de o abilitate pentru a putea accesa ființa noastră divină și anume Reconectarea.

Ne reconectăm cu noi și cu ceilalți când începem să manifestăm blândețea. Fiind blânzi cu noi putem face pașii necesari către vindecare și reconectare.

Activând blândețea de sine, ieșim din emoțiile de rușine și vinovăție.

Înainte de a ne reconecta cu alții, este foarte important să ne putem reconecta cu noi înșine. Pentru a putea să ne reconectăm cu noi este important să ne evaluăm comportamentele esențiale ale vieții, să reflectăm la  gândurile, senzațiile, imaginile și sentimentele interioare.

Astfel conștienți fiind, să le rescriem cu altă informație și evident generând o altă energie.

Atunci când intrăm în experiență generăm un anumit tip de energie care ne susține să creăm altceva din ce în ce mai minunat și subtil.

Prin acest proces reușim să ne centrăm pe noi, pe schimbarea acelor credințe care duc la comportamente care ne perturbă și prin cunoaștere, și disciplina minții rescrierea programelor din subconștient prin introducerea conștientă a  ceea ce vrem să trăim în planul concret.

Atunci când ai aliniat corpul cu mintea și spiritul poți spune că te simți reconectat cu tine și trăiești acea puterea a potențialului creator în manifestare.

Cu drag din cunoaștere și iubire pentru cunoaștere și descoperirea potențialului creator