relaxare – Niculina Gheorghiță

Manifestăm din interior și materializăm în exterior

Gheorghiță Niculina — Thu, 23 Apr 2026 12:27:45 +0000

Manifestarea din punctul meu de vedere este un proces prin care externalizezi ceea ce conții în interior. Este atât un proces subiectiv care ține de voința, motivație, determinare (vreau, îmi doresc) cât și un proces obiectiv (se vede în exterior în planul concret) adică se poate cuantifica și măsura.

Autor articol: Psiholog Niculina Gheorghiță

De exemplu vreau și îmi doresc să fac școala de șoferi și să conduc o mașina. Este ceva subiectiv că vreau eu din interior( pentru împlinirea diverselor nevoi), și este și obiectiv când încep să fac acțiuni care sunt concrete: mă înscriu la școala, învăț legislația, fac ore cu un instructor, mai multe zile până deprind cu adevărat această abilitate și dau examen cu forul superior care în funcție de cât de pregătit sunt, primesc aprobarea și certificarea că pot conduce mașina pe drumurile publice.

Deci avem partea subiectivă care vine din interior și partea obiectivă care se vede prin carnetul de șoferi luat și apoi în timp cu antrenamentul necesar – partea subiectivă, în funcție de mulți alți factori – voi deveni un șofer desăvârșit fără evenimente în trafic – partea cuantificabilă (vizibilă). Deci mi-am dezvoltat o abilitate în timp, cu antrenament, muncă și perseverență.

Vorbesc despre acest proces sau fenomen – cum vreți să-i spuneți – de peste 20 de ani, cu apariții în media de peste 17 ani, în care explic cum am descoperit eu că funcționează crearea realității proprii, însă azi am simțit să fiu mai clară în a explica acest proces.

În tot acest timp, și cu mult timp înainte, am studiat din mai multe perspective acest fenomen și l-am concretizat în următorii pași pentru materializare.

Manifestăm din interior și materializăm în exterior.

Cum facem asta?

Din punctul meu de vedere primul pas și foarte important este să descopăr ce vreau eu cu adevărat;
Apoi definesc ce vreau și formulez un gând nou;
Următoarea etapă a procesului este să îl imprim conștient în subconștient – asta se face în timp prin diverse metode știute deja;
Atunci când am reușit să imprim ceea ce vreau, acel ceva devine o stare (atitudine) sau abilitate ( ca în exemplul de mai sus) și voi putea materializa în exterior, la vedere – aici apare partea obiectivă a acestui proces;
Iar această stare din interior va duce la materializarea propriu-zisă.

Prin materializare înțeleg că fac frecvență specifică din interior spre exterior și aduc în realitatea mea oameni, locuri, momente, evenimente care duc la împlinire a ceea ce manifest din interior. Nimeni nu poate face nimic pentru noi din exterior. Totul este precum în cer(interior) așa și pe pământ (exterior) – ca in imaginea din acest articol.

Sunt mulți oameni, unii chiar erudiți, care cred că această manifestare este o magie de luat în derâdere.

Însă nu e nimic magic aici e doar conștiență, cunoaștere, muncă, consecvența și observare. Știți ca eu vin cu exemple personale de când cercetez acest fenomen, așa că vă voi oferi și în acest articol un exemplu personal trăit recent.

După ani de muncă continuă( conform programelor din interior: muncă, muncă și iar muncă) am simțit că sunt obosită și că e timpul să fac ceva. M-am întrebat ce vreau eu de fapt, sau care e nevoia mea pentru a ieși din această stare de oboseală? Stând cu mine și autoobservându-mă câtva timp, am realizat că am nevoie de relaxare (care este total diferit de odihna- pentru ca mă odihneam conform metodelor la îndemână, dar nu ieșeam din acea stare de oboseală).

Aici este etapa când mi-am definit ce vreau eu cu adevărat (pasul 1 din proces).

Am început, așa cum recomand tuturor, cu o afirmație de lucru, adică un gând nou (pasul 2 din proces): eu sunt dintotdeauna relaxare în manifestare.

Am început această afirmație în tehnica (pasul 3 din proces), spunând cu consecvența zilnic(rostit de 21 de ori) sau de 3 ori pe zi (câte 21 de ori consecutiv), acest gând sub formă de afirmație.

În același timp îmi continuam activitatea de zi cu zi însă la un moment dat, după vreo 5 luni de lucru (deci timpul este în funcție de cât de puternice sunt imprimate în subconștient credințe opuse acelui fenomen – în cazul meu opuse relaxării) – am deschis agenda și mi-am spus: oare am o săptămână în care pot să mă sustrag din activitățile mele?

Am găsit pe agendă o săptămână fără activități programate fizic, aveam doar o activitate online pe care o puteam face de oriunde. Atunci am intrat pe Google și am dat căutare pentru un centru de relaxare bun din România. Mi-a apărut pe motorul de căutare o locație al cărui proprietar îl cunosc de ani de zile (care m-a invitat și în trecut dar „nu aveam timp” – nu conțineam starea în interior). Așa ca l-am sunat i-am spus că pot veni în perioada X pentru relaxare. A verificat la locație și mi-a comunicat că pot veni cu drag (acesta este pasul 4 din proces).

Deci avem partea subiectivă – identificarea a ce vreau și am nevoie, apoi lucrul cu mintea mea pentru a imprima în interior această stare, partea obiectivă în care am acționat și am ajuns să trăiesc relaxare. Aceasta este partea cuantificabilă măsurată. Adică am putut sta câte 2 ore pe zi măsurabil și cu martori) la câte o procedură de relaxare, fără să mă mișc și să mă agit. Cumătra mea de la Constanța când mergeam la ea la salon, în ultimii 10 ani, prima mea întrebare era: cât durează acea procedură sau mască?, și ea poate confirma obiectiv ca după 20-30 minute începeam să mă foiesc și să o întreb din 5 în 5 min cât mai durează.

Iar partea de materializare este că, era loc la acea locație exact în perioada în care aveam și eu liber în agenda (pasul 5).

Asta poate părea magic – dar ține de un principiu din fizica cuantica și anume: totul se întâmplă conform intenției (conținută în interior) observatorului – însă, nu este magic deoarece eu am creat timp de 5 luni în câmpul cuantic acest lucru să merg la relaxare, și să pot fi relaxată. Și până acum am avut invitație să vin și în acest loc și în alte locuri de relaxare dar nu am mers, sau dacă am ajuns pe undeva nu m-am putut relaxa.

Asta deoarece în interior nu aveam această stare.

Când am imprimat-o și simțit-o în interior am putut să o trăiesc și în exterior în partea vizibilă, cuantificabilă.

Deci acum imprimând această stare, după ce mi-am definit ce nevoie am eu pentru acest moment, am făcut frecvența specifică cu oameni, locuri, momente pentru împlinire.

Cred ca acum are mai mult sens ceea ce transmit și cum lucrez. Eu personal pun în practică ce citesc din mai multe domenii pentru a face sens și a avea logică: psihologie clasică, psihologie cuantică, fizică și mecanică cuantică, neuroștiință, neurobiologie și spiritualitate.

Și acum să vedem în concluzie ce am făcut eu de fapt în cele 5 luni spunând acel gând nou de foarte multe ori?

Am reușit să-l introduc în subconștient și a devenit o stare de relaxare în interior și apoi s-a manifestat în exterior prin materializarea locului potrivit pentru a împlini starea din interior.

Pentru cei care mă urmăresc și care vor să lucreze cu ei profund și cât mai cuantificabil în exterior, e necesar să schimbați dialogul interior pentru a putea trăi o realitate în acord cu starea din interior.

Deci în toată cunoașterea pe care o transmit nu vă povestesc despre lucruri magice – chiar dacă așa pare la nivel superficial – ci despre procese de gândire și interiorizare foarte evidente și reale, subiective și obiective.

Cu drag din cunoaștere și iubire pentru cunoaștere și materializarea

7 Metode prin care ne activăm creierul pentru a deveni ce vrem să fim

Gheorghiță Niculina — Sun, 12 Nov 2023 07:37:01 +0000

Ultimele cercetări din domeniul neuroştiinţei au dus la concluzia că activităţile ce presupun meditaţia şi rugăciunea (concentrarea, focusul) intensă întăresc permanent funcţionarea neuronală în părţi specifice ale creierului care sunt implicate în scăderea anxietăţii şi depresiei, sporirea empatiei şi înbunătăţirea funcţionării cognitive şi intelectuale, ajută la refacerea circuitelor neuronale activate de efectele distrugătoare ale îmbătrânirii şi stresului şi vă oferă un control mai bun al emoţiilor.
Astfel de practici ne ajută să rămânem calmi, senini, paşnici şi atenţi. Mai jos vă redau informaţii din ultimele cercetări din domeniul neuroştiinţei.

1. Zâmbetul.

Simplu act al zâmbetului repetitiv ajută la întreruperea tulburărilor stării de spirit şi întăreşte abilitatea neuronală de a menţine o viziune pozitivă asupra vieţii. Thich Nhat Hanh sugerează să facem „meditaţia zâmbetului”, adică ori de câte ori avem o clipă liberă în timpul zile să zâmbim conştient.

Zâmbetul stimulează circuitele creierului care sporesc interacţiunea socială, empatia şi starea de spirit. De fapt zâmbetul are un efect atât de puternic asupra creierului, încât dacă vedem imaginea unui chip zâmbitor, ne vom simţi involuntar mai fericiţi şi mai în siguranţă.

La polul opus încruntatul (sau privitul unui chip încruntat) stimulează sentimentele de furie, dezgust şi neplăcere.

2. Rămâneţi activ intelectual.

Stimularea intelectuală şi cognitivă întăreşte conexiunile neuronale în întregul lob frontal, iar aceasta îmbunătăţeşte abilitatea de a comunica, de a rezolva probleme şi de a lua decizii de bun simţ privitoare la comportament. Când vine vorba de dentrite şi axoni care conectează un neuron la alte câteva mii, dacă nu îl folosim îl pierdem. Adică dacă nu-i dăm energie prin studiu conştient şi meditaţii asupra a ceea ce studiezi el se atrofiază, şi astfel cu înaintarea în vârstă apar diverse dizabilităţi cognitive.

Stimularea intelectuală, în aproape orice formă, scade impulsul de a reacţiona cu mânie sau teamă. Imaginaţia stimulează chiar coordonarea motorie a trupului şi dacă exersaţi în minte un dans, o serie de exerciţii fizice, în faza de aplicare reală vor fi executate din ce în ce mai bine. La fel se întâmplă şi cu orice dorinţă personală pe care o vrem. Adică cu cât ne vom imagina mai frecvent ceea ce dorim cu atât va fi mai posibil să îl obţinem. Încercaţi să vă alocaţi zilnic un timp pentru activităţi gen citit cărţi, urmărit emisiuni cu canale de educaţie şi ştiinţă, mergeţi la conferinţe, muzee, jucaţi şah sau scrieţi un jurnal. Din cercetările efectuate în domeniu trebuie să ne implicăm într-o mare varietate de activităţi intelectuale sofisticate, provocatoare, dar plăcute, confortabile (care nu includ nevoia de performanţă, ci doar curiozitatea) pentru a ne menţine neuronii bine conectaţi. Concentrarea minţii pe astfel de probleme, explorarea diferitelor perspective – toate acestea ajută la extinderea şi intensificarea activităţii cerebrale.

3. Relaxaţivă conştient.

Adică concentraţi-vă să vă scanaţi şi să vă relaxaţi, detensionaţi, fiecare parte a corpului începând de la picioare şi până în creştetul capului. Puteţi să adăugaţi o muzică de relaxare când faceţi această scanare şi corpul se va relaxa mult mai repede. S-a demonstrat că muzica liniştitoare ascute abilităţile noastre cognitive şi îmbunătăţeşte sentimentul de bunăstare spirituală.

Unele activităţi simple repetitive (croşetatul, împletitul, cusutul) ne pot induce o asemenea stare de relaxare. Multe practici spirituale calmează mintea şi îngăduie creierului să se regenereze.

Relaxarea face mai multe decât să reducă tensiunea corpului fizic. Ea întrerupe eliberarea de către creier de neurochimicale ce stimulează stresul. Scăderea stresului reduce afecţiunile inimii, tensiunea mărită şi durerea. Una dintre cheile reducereii stresului implică concentrarea intensă asupra respiraţiei.

4. Căscatul.

O să zâmbiţi dar simplul căscat induce o activitate neuronală unică în zonele creierului care sunt direct legate de crearea sentimentului de empatie. Una dintre aceste zone este precuneusul, o mică structură ascunsă în cutele lobului parietal. Precuneusul este stimulat de respiraţiile profunzi gen cele experimentate în practicile yoga, fapt care explică de ce diferite forme de meditaţie contribuie la un sentiment sporit de conştiinţă de sine. Este una dintre zonele cele mai afectate de fenomenul de îmbătrânire şi lipsă de atenţie, aşa că simplu căscat poate întări această zonă pentru a depăşi îmbătrânirea.

Căscatul nu numai că ne ajută să ne relaxăm dar ne aduce cu rapiditate într-o stare intensificată de conştiinţă cognitivă. El reglează conştiinţa şi sentimentul de Sine şi ne ajută să devenim mai introspecţi şi mai conştienţi de sine.

Căscatul ne va relaxa şi ne va duce într-o stare de veghe alertă, mai repede decât orice altă tehnică de meditaţie şi deoarece este neurologic contagios este foarte uşor de aplicat în grup. Gândiţi-vă la căscat şi imediat el apare. Interesant şi cât este de simplu, fără costuri şi mult efort.

Căscatul pe lângă stimularea precuneusului, reglează temperatura şi metabolismul creierului. Deci dacă doriţi să menţineţi un creier sănătos este necesar să căscaţi. Pe de altă parte căscatul în exces involuntar poate fi semn de o tulburare neurologică de fond.

Numeroase neurochimicale sunt implicate în experienţa căscatului, inclusiv dopamina – care activează producerea de oxcitocină în hipotalamus şi hipocâmp (zone esenţiale pentru activarea memoriei, controlul voluntar şi reglarea temperaturii). Alte neurochimicale şi molecule implicate în căscat sunt acetilcolina, oxidul nitric, glutamatul, GABA, serotonina, ACTH, MSH, hormonii sexuali şi peptidele. Este o activitate care influenţează foarte multe funcţii ale creierului.

4. Meditaţia.

Este cel mai important mijloc prin care accesăm experienţele de extindere a conştiinţei. Dacă staţi într-o stare contemplativă între douăzeci de minute şi o oră – conform cercetărilor din domeniul neuroştiinţei – experienţele vor tinde să se simtă tot mai reale, afectând sistemul nervos în moduri care sporesc sănătatea fizică şi emoţională. Chiar şi zece-cinsprezece minute de meditaţie par să aibă efecte pozitive semnificative asupra cogniţiei, relaxării şi sănătăţii psihologice.

Vizualizarea, imageria dirijată şi stările de transă sunt variaţii specifice de meditaţie şi sunt la fel de eficiente în menţinerea unui creier sănătos.

Meditaţia (focusul, concentrarea) este una dintre cele mai bune modalităţi de a spori funcţionarea neuronală a creierului.

5. Gimnastica fizică sau mentală.

Toate formele de exerciţiu cresc performanţa neuronală, îmbunătăţesc cogniţia şi performanţa academică, creşte plasticitatea cerebrală, întăreşte sistemul imunitar, reduce anxietatea, etc.

6. Dialogul cu alţii.

Dialogul necesită interacţiune socială şi cu cât avem mai multe legături sociale cu atât mai puţin vor intra în declin abilităţile noastre cognitive. Sunt indicate discuţiile despre idealuri abstracte precum pacea şi armonia.

7. Credinţa.

Ca să ai înclinaţii spirituale trebuie să te bazezi pe credinţă. Credinţa poate fi definită ca abilitatea de a avea încredere în propriile credinţe, chiar dacă nu avem o dovadă din exterior că propriile credinţe sunt valabile. Poate nu sunt valabine pentru alţii dar tu dacă crezi în ceva acel ceva va deveni realitatea ta.

Meditaţia, concentrarea vă va întări credinţa în voi şi în ceea ce se află în jurul vostru

Credinţa este o alegere. Alegând să credem ceva, noi suflăm viaţă în acea credinţă, dându-i astfel putere spre împlinire. A crede în tine însuţi este absolut necesar pentru a călători prin experienţele de viaţă, pentru a te vindeca şi aţi crea realitatea pe care ţi-o doreşti.

Credinţa şi puterea de a alege sunt de fapt puterea creaţiei însăşi.

“Regăsirea puterii interioare”

Cunoașterea reprezintă cheia spre desăvârșire

Cartea“Regăsireaputerii interioare” este un volum care cuprinde trei trilogii. Trilogiile au corespondent în Bucurie, Credință și Cunoaștere.

Relaxează-te!

Gheorghiță Niculina — Thu, 24 Aug 2023 15:34:52 +0000

Când te stresezi sau te superi, corpul tău se pregătește pentru luptă, pentru fugă sau pentru înghețare. Aceasta este calea Mamei Natură și beneficiile sale pe termen scurt i-au ținut pe strămoșii noștri în viață și a ajutat să transmită acest lucru în genele lor. Doar că astăzi – când oamenii trăiesc 70 sau 80 de ani sau mai mult și când calitatea vieții (nu doar supraviețuirea) este o prioritate – plătim un preț pe termen lung pentru tensiunile zilnice. Acest lucru duce la probleme de sănătate ca de exemplu afecțiuni ale inimii, digestie defectuoasă, dureri de spate sau de cap și fluctuații hormonale. Și duce și către probeme psihologice incluzând anxietatea, iritabilitatea și depresia.

Pe lângă beneficiile sale asupra sănătății fizice și mentale, relaxarea te ajută să te simți minunat. Doar amintește-ți cum te simți când faci o baie caldă, cum te ghemuiești în pat sau cum te relaxezi pe canapea după ce ai spălat toate vasele. Chiar daca ești blocat în trafic sau ai o conversație dificilă, a fi capabil să îți relaxezi corpul la nevoie este o abilitate interioară importantă.

Fibrele sistemul nervos parasimpatic implicate în digestie încarcă gura. Așa că relaxează-ți limba și maxilarul; eventual atinge-ți buzele. (Daca am dificultăți în a adormi, câteodată îmi așez încheietura mâinii peste buze, rezultând astfel un efect liniștitor și calmant).
Deschide-ți încet buzele. Acest mecanism poate ajuta în ușurarea gândirii stresante prin reducerea subvocalizărilor, mișcări subtile și inconștiente ale maxilarului sau limbii ce sunt des asociate cu discursul mental.
Fă câteva exerciții lungi de expirație, din moment ce sistemul nervos parasimpatic gestionează capacitatea organismului de a expira. De exemplu, inspiră în timp ce numeri până la trei și expiră în timp ce numeri până la șase.
Pentru un minut sau mai multe, respiră astfel încât inspirația să fie egală cu expirația; numără mental până la cinci pentru fiecare inspirație și pentru fiecare expirație. Acest mecanism creează mici, dar fine modificări în intervalul dintre bătăile inimii – din moment ce bătăile inimii cresc o dată cu inspirația și scad o data cu expirația – fenomen asociat cu relaxarea și starea de bine (Kristal-Boneh et al.1995).
Relaxează-ți diafragma – mușchii de sub plămâni, cei care ajută în introducerea aerului în plămâni – prin atingerea stomacului cu mâna imediat sub cutia toracică și apoi respiră astfel încât să îți împingi mâna la o distanță de jumătate de centimetru sau mai bine de coloana vertebrală (această tehnică este benefică în mod special în timpul stărilor de anxietate).
Exersează aceste metode în situații stresante sau de fiecare dată când simți îngrijorare sau frustrare; chiar funcționează! De asemenea utilizează-le și “off-line”, atunci când lucrurile sunt mai așezate, ca de exemplu alocându-ți câteva momente zilnic – poate înainte de a te duce la culcare – pentru a practica relaxarea. Starea ta de relaxare dintre minte și corp va deveni mai pașnică în timp și tu vei deveni mai rezistent/ă când lucrurile ies de sub control. De exemplu, cercetătorii au descoperit că practicând relaxarea chiar îmbunătățește modul de manifestare a genelor ce calmează reacția la stres (Dusek et al.2008). (Sursa – PH.D. Rick Hanson – Just One Thing )

Revelația este un dar

Gheorghiță Niculina — Sat, 19 Aug 2023 07:57:48 +0000

Curiozitatea este cel mai bun mod de a ajunge în miezul lucrurilor. Lipsa de înțelegere, lipsa revelațiilor vine, în special, dintr-o stare de spirit pasivă și dezinteresată: Curiozitatea este un motor al revelațiilor. Cei care au revelații văd, de fapt, ceva puțin defazat și în loc să ignore, devin curioși.

“Curiozitatea ne ține mintea în priză și ne face să vrem să rezolvăm implicațiile”, spune Klein.

Un studiu din 2012 a descoperit că visatul cu ochii deschiși, deși este o activitate pasivă, implică o activitate cerebral intensă. În timpul acestor vise cu ochii deschiși, mintea poate face legături imediate și uimitoare. Cercetătorii atribuie acest fenomen faptului că visatul cu ochii deschiși este strâns legat de abilitatea de ați aminti informații care există, dar sunt uitate din cauza distragerilor. Ultimele studii au descoperit și că visatul cu ochii deschiși presupune aceleași procese cerebrale necesare în imaginație și creativitate.

Fii mai alert la anomalii și nu încerca să le explicit imediat doar ca să te simți bine., ne sfătuiește Klein. Oamenii tind să ignore coincidențele sau să nu le ia în serios. Deseori sunt, într-adevăr, fără importanță, dar să cauți coincidențe este un mod de a face conexiuni surprinzătoare.

Revelațiile pot avea loc și atunci când întâlnim idei fără sens pentru noi. O altă cale pentru a avea “epifanii” este să pui la îndoială contradicții. Curiozitatea ne face să ne punem întrebări, dar contradicțiile ne fac să ne îndoim, să punem sub semnul întrebării faptele.

“Avem tehnici minunate de a explica orice lucru care iese din normal. Contradicția ne poate conduce la o revelație doar atunci când o luăm în serios și o cercetăm un pic”, adaugă Klein.

“Am dat peste mulți oameni care, fiind stresați, au descoperit lucruri uimitoare. Ar trebui să fim mulțumiți de situațiile limită: ne forțează să avem cele mai bune idei”, spune Klein.

Starea de urgență îi face pe oameni să se uite la lucruri pe care, în mod normal, le-ar ignora.
Klein denumește această situație “disperare creatoare”, conchide “Huffington Post”.