Fiecare relație este resursă de vindecare și e important să fim atenți la cum ne ating comportamentele și manifestările celor dragi.

Autor articol: Psiholog Niculina Gheorghiță

În momentul în care ne activează un comportament de-al celor din exterior, ne indică că avem o umbră în interiorul nostru  necunoscută și neconținută încă.

În general nu o putem vedea ușor pentru că ne implicăm rațional în multe activități, profesie, relații, adică în afara noastră pentru că doare mult și nu știm cum să gestionăm acea durerea, și prin activitățile externe am băgat-o sub preș.

Atâta timp cât nu am accesat și integrat acele părți din noi care sunt dureroase, nu este întreaga puterea interioară la noi. Și astfel reacționăm și ne manifestăm cum nu vrem, nu ne dorim și apoi ne doare și mai tare, și tot așa din durere în durere până ajungem să dăm atenție acelor umbre, fie prin dezvoltare personală conștientă fie prin boală și suferință.

Până și aici totul este o alegere.

Dar pentru a alege e necesar să accepți că tot ce este în exterior este o reflecție din interiorul tău, să vrei să schimbi și să te autoobservi pentru a putea acționa.

Și pentru a reuși să acționezi, adică să-ți aduci puterea înapoi e necesar să vrei, să cauți metode de integrare și să aduci liniștea în interior.

Cu alte cuvinte pentru a putea sta în relații și a ne simți în siguranță și armonie e necesar să accesăm liniștea interioară.

Legat de a aduce în interior această liniște, vreau să vă împărtășesc o experiență personală.

Trăiesc de câteva luni o situație care nu-mi place nici cognitiv nici emoțional. Am tot căutat soluții rugând pe unii și pe alții să mă ajute dar nimeni nu a putut face nimic, și chiar spuneau că totul e ok, chiar dacă eu simțeam că nu-i așa.

Aceasta deoarece nimeni nu-mi putea aduce liniștea interioară decât eu, accesând acea durere din interior pe care o vedeam în exterior la cineva drag mie.

Tot dând ocol situației, într-una din zile am avut timp să stau cu mine și să mă întreb: Ce din interiorul meu generează această situație? Mă gândeam ce simt și ce-mi generează această situație? Răspunsul era: neputință, durere, insecuritate. Și nu știam de unde să le iau, că eu credeam despre mine că nu le conțin. M-am format să știu să fac de toate, oricând și oriunde și să fiu în siguranță și puternică. Având acest scut nu puteam ajunge la aceste stări imprimate adânc în interiorul meu.

Și astfel mă tot întrebam, mă tot întrebam până într-o zi când conform paradigmei: „atunci când te întrebi tot universul conspiră să te ajute”,  imediat găsesc pe internet o conferință  nouă având-o ca protagonistă pe colega mea dr. Raluca Anton, și pentru că o apreciez foarte mult și aveam și un pic de timp disponibil,  am zis hai să ascult să văd cu ce ne încântă Raluca – ea având mereu conferințe valoroase. Zis și făcut.

La un moment dat colega mea inițiază un exercițiu în care ne invită să stăm cu noi.

În acel exercițiu (evident am mai făcut acest gen de exerciții de-a lungul pregătirii mele psihologice, și în alte ocazii am descoperit diverse părți din mine neaccesate încă și știu că mai e de lucru) recomandă să ne amintim un moment greu din viața noastră, apoi să ne vedem când a fost acel moment, câți ani aveam, etc.

Spre marea mea surpriză, cu ochii închiși fiind mi-a apărut o amintire din copilăria mică 8-9 ani când, era în casă o situație de boală a tatălui meu. Atunci m-am văzut mică, neputincioasă și speriată. Evident în exercițiu ni se recomanda să ne spunem nouă în acea situație de durere, ca si cum eu mare fiind cea de acum, spun către cea mică de atunci: Am venit, Te văd, Sunt aici, Știu că doare, Știu că-i greu.

A fost copleșitor când am spus aceste cuvinte. După ce a trecut momentul emoțional lung (vreo30 min în care nu puteam opri șuvoiul de lacrimi) am realizat de unde simțeam durere, neputință și insecuritate în situația actuală a familiei mele.

Am lucrat două zile pe acea amintire până nu am mai simțit emoție și astfel simt că am integrat iar exteriorul începe să se modifice conform interiorului deja echilibrat și integrat.

În concluzie orice situație din exterior care este în realitatea noastră și ne atinge sau activează, este generată de ceva din interior neintegrat de noi.

Vă invit să ascultați conferința Fain si simplu, de la Timișoara din 09.12.2023 unde Dr. Raluca Anton împreună cu Mihai Morar, recomandă acest exercițiu de a  sta cu voi.

Si dacă vă ajută dați mai departe.

Să fie spre folos și evoluție fiecăruia.

Cu drag din cunoaștere și iubire pentru cunoaștere și iubire.

Este impulsul voinței, vivacitatea imaginației, victoria curajului în fața lașității,  

triumful aventurii asupra inerției umane.
Nimeni nu îmbătrânește pentru că a trăit un anumit număr de ani. 

Un om devine bătrân când își ia rămas bun de la idealurile sale. 

De-a lungul anilor, pielea se ridează; prin pierderea entuziasmului, se ridează sufletul. 

Grijile, îndoiala, lipsa de încredere, teama și disperarea sunt adevărații ani lungi din viața unui om, care pleacă capul spre pământ și târăsc sufletul prin praf.
Nu contează daca un om are 17 sau 70 de ani,

 în inima fiecăruia trăiesc dorul de minunea vieții, uimirea la vederea stelelor milenare si a lucrurilor și gândurilor eterne, asumarea riscului, 

entuziasmul copilăresc nesățios pentru ceea ce va aduce ziua de mâine, 

bucuria exuberantă si pofta de viață. 
Ești la fel de tânăr ca încrederea ta în viață și la fel de bătrân ca îndoiala ta, 

la fel de tânăr ca speranța ta, și la fel de bătrân ca deznădejdea ta. 

Atâta timp cât mesajul frumuseții, măreției și bucuriei lumii ajunge la inima ta, 

atâta timp ești tânăr. 

Numai atunci când aripile îți atârnă si inima îți este acoperită de zăpezile pesimismului și de gheața cinismului, numai atunci ești cu adevărat bătrân!”

Samuel Ullman

 Sigur ați meditat la această potențialitate de a fi înțelept, cum se dezvoltă și la ce ne ajută. Am găsit la maestrul Ramtha o frază cum că: “prin înțelepciune, lumina noastră interioară strălucește.”

De aici am dedus un adevăr foarte interesant  și anume: noi nu trebuie să ne expunem ca pe tarabă înțelepciunea ci prin această strălucire a luminii interioare transmitem celor din jur o stare de bine, iar aceasta indică un nivel de evoluție ridicat, o stare vibrațională mai înaltă.

După cum știți noi suntem formați din cristale lichide. Acestea cu cât ai acumulat mai multă lumină prin trăire și alegerile constructive din viață, adună mai multă lumină, apoi o reflectă în exterior firesc fără nici un efort de concentrare sau vre-un loc, om, situație care să ne activeze lumina. Ea radiază oricând oriunde pentru că o conținem.

Mai jos veți găsi câteva modalități de a câștiga conștient înțelepciune.

De fiecare dată când trecem cu brio peste o provocare și acumulăm o învățătură despre nemărginirea ființei divine, noi acumulăm lumină pentru că ne crește puterea interioară (stima de sine, încrederea în sine, iubirea de sine) și astfel   recunoaștem  și acceptăm divinitatea din noi. Cu alte cuvinte conectăm personalitatea limitată cu Sinele divin nelimitat. Prin această conectare este ca și cum ne-am pus în priză și descărcăm lumină, informații și energie cu care vom experimenta mai departe ceva superior ca frecvență.

Atunci când întâlnim o provocare și o plasăm la alții adică să o rezolve altcineva, de fapt noi, dăm puterea noastră acelei persoane și ea se hrănește din puterea noastră. Și dacă alții îți rezolvă provocările cum mai trăiești experiențe de unde să tragi învățăminte care să-ți aducă lumina prin care să strălucești?Asta înseamnă că pentru  a evolua avem nevoie să experimentăm diverse situații pentru a ne accesa mintea nelimitată, puterea divină din noi și bucuria trecerii peste un obstacol. Se spune că „Dumnezeu îți dă doar ceea ce poți duce” – așa este din această perspectivă. Dacă tu ai adus în realitatea ta o provocare poți să o treci și chiar e foarte indicat să o treci tu pentru creșterea și dezvoltarea ta. Altul o poate face foarte ușor în locul tău, dar el nu mai învață nimic iar tu ai ratat dezvoltarea înțelepciunii. Deci stagnare pentru amândoi și pentru cel care cere ajutorul și pentru cel care-l oferă. Probabil de aici este și proverbul: „Drumul spre iad e pavat cu intenții(fapte) bune”.

O altă modalitate de  a câștiga înțelepciune  este atunci când constatăm că am greșit față de cineva sau ceva, recunoaștem asta și ne corectăm(adică ne cerem iertare, facem ceva opus greșelii, ducem un dar persoanei față de care am greșit și mărturisim că am greșit) fără critică și autojudecată (atitudini de frecvență coborâtă care ne duc în trecut).

Una dintre greșelile frecvente ale oamenilor care nu și-au regăsit puterea interioară este acoperirea greșelilor sau nerecunoașterea lor prin minciună.

„Oamenii care nu se mint și nici nu mint, sunt fericiți”– Ramtha.

Un alt mod de a dezvolta înțelepciunea este atunci când învățăm și extragem un adevăr dintr-o experiență aparent mai puțin plăcută pentru personalitate.

De asemenea atunci când aveți o experiență despre care povestiți la alții că a fost rău sau negativ, îngropați înțelepciunea. Când faceți aceste remarci e semn că nu ați învățat nimic și sunteți în același punct de victimizare.

Evitați să spuneți despre o experiență că este rea ci căutați mai întâi ce ați învățat și cu ce va-ați ales din acea experiență.

Aud cursanți spunând: “această lună a fost și cu bune și cu rele”, iar eu îi întreb: „încă mai sunt rele?”- atunci îi invit să vadă ce învățături au tras din așa zise experiențele rele(negative). Unii se autocorectează și pe loc găsesc o altă formulare sau își dau seama că de fapt au aflat multe despre ei prin acea experiență.

O cursantă minunată a spus că: “a fost o lună colorată”– inițial ne-am amuzat cu toții dar am realizat profunzimea răspunsului. Adică în funcție de unde a  avut energia vieții la nivelul sigiliilor, a trăit experiențe de frecvență ridicată sau de frecvență coborâtă.

Așa că o lună colorată în culori diferite indică ce lumină a acumulat în interior.Cu cât acumulezi mai multă lumină experimentând și trecând provocările create de tine cândva, lumina strălucește și tu te înțelepțești.

Prin această strălucire a luminii interioare tu de fapt crești în evoluție întâlnind oameni, momente, situații, evenimente de frecvență superioară și astfel ajungi să trăiești pe pământ într-o lume a bunăstării interioare și exterioare, într-o lume de creatori și cocreatori, într-o lume divină.

Și pentru că sunt asaltată de foarte mulți oameni (pe facebook, e-mail, telefoane – de la distanță) care așteaptă de la mine să le rezolv problemele sau să le dau soluții la problemele lor, fără să țină cont că am și eu același timp fizic în care mă pot manifesta, am și eu familia mea, copiii mei și experiențele mele de trecut, m-am întrebat “cum să fac ca fiecare să-și găsească răspunsul fără a mai căuta pe cineva anume din exterior?”

Asta nu înseamnă că la subiecte importante, cazuri de suferințe acute – unde nu te mai poți redresa  singur – nu te mai duci la medic, psiholog, terapeut sau mai știu eu ce specialist. Când ai ajuns în acut, cauți ajutor din afară pentru a lua o gură de aer și ați reveni, dar cauza tot tu, e necesar să o conștientizezi pentru o vindecare deplină și pentru evoluție.

Eu expun această metodă pentru cei care tărăgănează într-o problemă și nu le dă nimeni de capăt, sau nu și-au dat seama care e cauza reală.

Acestea sunt situațiile unde doar tu poți accesa răspunsul real și care depinde de tine – iar de cele mai multe ori e nevoie doar de acceptare, de asumare și nu e nevoie să căutați pe cineva din exterior ca să-ți confirme ce ai de făcut.

Am sesizat un fenomen: de fiecare dată când sunt cu un client în cabinet discutăm și la final spune, „știam în interiorul meu care e cauza dar nu voiam să cred, nu voiam să acționez, credeam că se rezolvă cu timpul„. Dragilor nimic nu se rezolvă cu timpul, doar se îngroapă în străfundurile ființei, iar din când în când revine în conștient sub altă formă ca să fie accesată și rezolvată.

Tot meditând la acest subiect într-o zi mi-a venit o idee minunată pe care am pus-o în practică imediat și, a funcționat în câteva secunde. Așa că așa cum am spus mereu răspunsul se află în tine, am găsit și metoda prin care poți afla răspunsul din tine .

Metoda este foarte simplă doar că implică asumarea responsabilității de  a acționa sau a face ceva pentru a rezolva situația. Pe cât de simplă este, pe atât de mult curaj îți trebuie să o aplici.

De ce? Pentru că aplicând-o afli răspunsul, iar când știi este necesar să acționeze și îți dai seama că de tine depinde totul. De aceea nu poate nimeni din afară să facă ceva în locul tău, nu poate nimeni din afară să trăiască în locul tău o anumită experiență, nu poate nimeni din afară să mănânce și tu să te saturi.

Veți spune (așa cum mi-au spus diverși clienți) „da, dar cel care este în afară vede problema mai bine decât mine”. O vede ca urmare a experiențelor și percepțiilor lui despre viață, situație, eveniment, dar, atunci când tu ești în contact cu tine și te întrebi, ești cel mai în măsură să afli răspunsul corect și adevărat din perspectiva experiențelor tale.

În ce constă această metodă simplă:

Formulează întrebarea a ceea ce vrei să știi și spune-o cu voce tare în oglindă, uitându-te în ochii tăi.

Vei rămâne surprins că în câteva clipe, parcă ți se aranjează în minte toate cărămizile și ți se va revela soluția sau rezolvarea situației respective, ca și cum era acolo de mult timp și aștepta ca tu să o accesezi.

Se pare că atunci când vorbim cu voce tare și ne întrebăm, ieșim din zona emoțională și intrăm cu atenția în lobul prefrontal care într-o fracțiune de scundă îți dă soluția logică, simplă și la îndemâna ta. Lobul prefrontal se ocupă cu analize, sinteze și planuri.

Exact cum îmi spunea cineva căreia i-am transmis această metodă și se află într-o suferință fizică de ceva timp: Poate nu vreau să știu și de aceea tărăgănează vindecarea?

I-am răspuns da, cred că așa este, dar tu alegi: fie menții boala în continuare – o idee nu prea bună, deoarece în timp boala se agravează – fie te întrebi afli și acționezi pentru binele tău și a celor din jurul tău.

Mult succes în a vă descoperi cauzele diverselor suferințe, în a auzi răspunsul și în a acționa cu multă încredere.

Din iubire și cunoaștere pentru iubire și cunoaștere

Cuvântul după cum știm este o instanță cu care deschidem diverse fluxuri de conștiință la nivel cuantic și atragem atenția interlocutorului la nivel concret.

La nivel de comunicare prin cuvânt noi transmitem o informați, o stare și o intensitate a trăirilor interioare.

Prin “tonul face muzica” înțeleg că, în spatele cuvintelor avem o anumită încărcătură energetică și informațională. Informația este transmiterea pentru nivelul  cognitiv a mesajului, iar energia este trăirea interioară a ceea ce vrem să transmitem.

Cu cât intenția cu care transmitem un cuvât este mai constructivă cu atât tonul va fi mai cald, binevoitor și deasemenea contsructiv. Cu cât intenția este mai distructivă adică să afecteze pe celălalt într-un fel sau altul (să-l facem atent că ne-a făcut să suferim, să-l facem atent că nu e corect ce  a făcut, să transmitem supărarea pe care o avem pe acea situație, moment, persoană, etc.) cu atât tonul este perceput mai distructiv.

Însăși regale Solomon spunea că “moartea și viața sunt în puterea limbii”. Adică prin cuvinte putem vindeca sau putem perturba buna funcționare a cuiva.

De aceea pentru a ne putea corecta să transmitem ce simțim pe un ton calm și binevoitor pentru binele tuturor e nevoie să lucrăm conștient cu noi, să conștientizăm că atunci când transmitem ceva sub impulsul furiei și al supărării de fapt transmitem la nivel cuantic o energie distructivă către interlocutor.

Observând acest fenomen am realizat că mulți oameni transmit o supărare veche, spre un interlocutor nou. Adică acel gen de suferință acumulată de mult timp se emite către un caz singular din prezent cu toată puterea, iar cel din față spune de multe ori că:” nu ți-am greșit atât de tare încât să te superi?”  Și are dreptate tu de fapt fiind furios reverși pe el frustrările și nemulțumirile acumulate de mult timp, adică acea energie distructivă acumulată în timp.

Căutând informații științifice despre acest fenomen am găsit Comunicarea nonvilentă a lui Marshal Rosenberg – un psiholog American care încă din anii 1960 a intros în școli training-uri legate de Comunicarea nonvioloentă.

El spune că:” Comunicarea nonviolentă te ajută să:

• te eliberezi de efectele experiențelor din trecut și ale condiționărilor culturale;
• renunți la tiparele de gândire care duc la certuri, furie și deprimare;
• rezolvi conflictele pe cale pașnică, indiferent de natura lor;
• creezi structure sociale în care nevoile tuturor să poată fi împlinite;
• dezvolți reații bazate pe respect reciproc, compasiune și cooperare.“

Mai jos vă voi reda schema dezvoltată de acest cercetător și vă recomand să puneți conștient cât mai mult timp în practica comunicării  de zi cu zi și veți vedea rezultatele.

Comunicarea nonviolentă(CNV)-are patru pași simpli și ușor observabili:

1. Observarea

Ce observ(văd, aud,îmi amintesc)și nu contribuie la starea mea de bine. Când aud, văd…

1. Sentimente

Cum mă simt(emoție sau senzație- nu gând)în legătură cu ce am observat: mă simt…

1. Nevoi

Ce nevoi sau valori am(nu preferințe sau acțiuni concrete)și constituie cauza sentimentelor mele: …pentru că am nevoie de…

1. Cerințe

Acțiunile concrete pe care le-aș vrea întreprinse. Ai fi dispus să…

Mult succes.

Cu drag din cunoaștere și iubire pentru cunoaștere și iubire,

În acest articol am să vă redau ce înțeleg eu prin maestru, și care sunt caracteristicile celui care-și creează conștient realitatea.

Din punctul meu de vedere a fi maestru înseamnă să-ți creezi conștient realitatea prin forțele proprii, atunci când vrei tu fără să te folosești de alții pentru ați împlini niște nevoi.

Caracteristicile maestrului sau celui care-și creează conștient realitatea sunt:

1. Stabilește scopuri clare (adică o variantă clară fără alte posibilități)

Un maestru își alege scopurile în cunoștință de cauză și le face împlinite prin credință, voință și disciplina minții. Adică prin eforturi susținute însoțite de aceste resurse interioare. Ceea ce face nu este întâmplător și nu este nici rezultatul unor forțe exterioare. Această persoană știe că el a ales cu liberul arbitru și în cunoștință de cauză ce vrea să împlinească și atunci este mai dăruită scopurilor sale, este mai responsabilă cu autodisciplina minții pentru că trăiește adevărul prin care nimeni și nimic din exterior nu poate face ceva în locul său. Acțiunile sale sunt aduse în lumina conștiinței doar de eforturile sale de intenție, voință și credință.

În același timp știind că scopurile sunt alese de el conștient poate oricând să modifice scopurile sau o parte din ele, ori de câte ori motivele menținerii lor nu mai au sens pentru viața și evoluția sa. Deci avem de-a face cu o persoană fermă în care mintea-spiritul și corpul sunt aliniate în același scop, și în același timp o persoană flexibilă adică detașată

1. Echilibrează posibilitățile de acțiune cu abilitățile personale

Prin această caracteristică un maestru se autoobservă și vede ce abilități îi sunt necesare pentru împlinirea direcției propuse. După ce descoperă ce are nevoie își disciplinează mintea pentru a crea o conexiune neuronală astfel încât să poată manifesta acea abilitate în aici și acum.

O metodă simplă este tehnica afirmațiilor prin care zilnic să se repete o afirmație de genul: Eu sunt dintotdeauna (o abilitate; de exemplu: răbdare, curaj, inteligență creatoare, inspirație divină,claritatea minții, vitalitatea sinelui divin, minte nelimitată, credință, detașare, atenție, voință, autodisciplină, etc.) ……….. în manifestare.

Pe toată durata lucrului cu o afirmație  un maestru este atent la ce apare spre el și anume: informații, oameni, evenimente, situații care îl susțin în manifestarea acelei afirmații de lucru.

Astfel lucrând cu mintea sa pentru ași dezvolta o abilitate va acționa în consecință pentru împlinirea dorinței în echilibru mental și emoțional.

1. Concentrare și implicare totala în aici și acum

Pentru un maestru concentrarea duce la implicare și implicarea poate fi susținută prin aport constant de atenție, adică prin credință nestrămutată în realizarea scopului propus.

Aici este necesară sarea de prezență maximă în tot ceea ce face. Adică este prezentă și atunci când spală vasele și atunci când este într-o meditație și atunci când face o plimbare și atunci când aleargă. Tratează fiecare activitate cu starea de prezență iar ceea ce face este o atenție totală în aici și acum.

Această atenție este suportul maxim în împlinirea scopului sau dorinței inițiale.

1. Bucuria experienței subiective imediate

Un maestru este cel care și-a stăpânit mintea de a genera gânduri parazite.

Atunci când ți-ai stăpânit mintea și o poți controla orice se întâmplă poate fi o sursă de bucurie. Activarea stării de bucurie în fiecare moment din viața de zi cu zi îl ține pe un flux de conștiință a-l bucuriei de unde va face parte și realizarea scopului propus.

Pentru a trăi bucuria în fiecare moment este necesar de hotărârea, recunoștință și autocunoaștere. Tot la baza stării de bucurie stă și intenția de a crea armonia în fiecare moment experiențial.

1. Dăruiește din experiențele sale

O ultimă caracteristică destul de importantă este că dăruiește din experiențele și descoperirile sale. Cunoaște legea dăruind vei dobândi această lege spune că atunci când dăruiești ceva, fără condiții, tu de fapt faci loc pentru a aduce în viața ta și alte experiențe minunate.

Un maestru nu ia de la altul și nici nu îi este frică că va pierde ceva deoarece toate experiențele sunt create și susținute din interiorul său, iar puterea interioară este activă, este conectat la divinul din el și la întreg câmpul cuantic unificat.

Spor la a fi creatorii conștienți ai realității voastre.

Cu drag din cunoaștere și iubire pentru cunoaștere și iubire,

      Brene Brown

Sunt iubit/ă.

Sunt ocrotită de cineva cu iubire (dragoste).

Ocrotesc pe alții cu iubire (dragoste).

Aleg numai binele pentru mine.

Aleg numai binele pentru alții.

Mă iubesc.

Îi iubesc pe ceilalți.

Îmi deschid inima către iubire (dragoste).

Inima mea este deschisă pentru iubire (dragoste).

În cinstea vieții.

Așa să fie!

 inspirată de la Dr. James R. Doty

Așa că într-o zi fiind la un curs și realizând cum mai mulți cursanți se autolimitează și nu îndrăznesc să se bucure de ceea ce fac, nu îndrăznesc să manifeste creativitatea și tot ceea ce-și doresc am conștientizat că ceea cei împiedică sunt aceste credințe false.

Atnci le-am recomandat să repete mereu ca și o afirmație: După bine urmează foarte bine.

Vă recomand și d-voastră tuturor care vă este frică să trăiți ușor frumos și bine sau nu aveți curaj să vă doriți ceva, să repetați această frază: după bine urmează foarte bine, de cât mai multe ori pe zi, minim 6 luni până se implementează la nivel cerebral și dispare energia din acele credințe false pe care le-am menținut prin atenția pe care le-am dat-o prin atitudinile și comportamentele noastre limitative.

După ce această frază ajunge o credință, veți scăpa de autolimitarea prin care vă manifestați viața și veți experimenta liberatea de manifestare a Sinelui divin, liberatea de manifestare a creativității, dezvoltarea pe toate planurile și dimensiunile vieții, libertatea de a fi bucurie în manifestare oricând și oriunde, se va active starea de prezență în aici și acum.

Așa că După bine urmează foarte bine poate fi poarta noastră spre bucuria nelimitată, curajul nemărginit, creația magnifică și viața trăită ușor, frumos și bine.

Spor la lucru cu voi.

Din cunoaștere și iubire pentru cunoaștere și iubire,

Iertarea este un act complex de conştiinţă, unul care eliberează psihicul şi sufletul din nevoia personală de răzbunare şi din percepţia de sine ca fiind o victimă. Ea este un act spiritual esenţial, care atunci când are loc ne deschide complet puterii vindecătoare a iubirii.

Când apare un subiect de neiertare sau suferință o parte din energia sufletului nostru rămâne acolo, în acel moment din trecut. De fiecare dată când ne aducem aminte de acel eveniment noi ne ducem cu conștiința noastră în trecut ca să ne recuperăm energia, dar dacă nu avem cunoaștere să ne retragem conștient energia, ea va rămâne tot acolo. Prin fiecare moment în care ne ducem în trecut noi ne devitalizăm, ne reîntoarcem mai supărați, fără vlagă iar în timp devenim mai înrăiți pe acel subiect.

Românul spune că timpul le rezolvă pe toate. Eu am descoperit că timpul le adâncește și mai mult, le cronicizează, iar această cronicizare duce la boli fizice, tulburări emoționale și psihologice.

Iertarea este un fenomen deoarece anihilează sentimentele dureroase din spatele acelui moment de suferință din trecut și ne eliberează sufletul pentru a continua călătoria vieții. Prin acest fenomen ne retragem energia sufletească lăsată acolo iar starea noastră va fi de liniște și pace, adică dispar fricile și toate acele voci din cap care ne creează suferință și neliniște. Când ne retragem energia sufletească înapoi ne simțim mai viguroși, mai vitali și nu mai consumăm din viața noastră rulând gânduri de răzbunare, de furie și de neîncredere.

Astfel iertarea duce la liniștea inimii și pacea minții iar acestea două duc la iubire divină.

Iertarea – Pace + Liniștea – Iubirea Divină

 Pentru a putea realiza iertarea este necesar să ne aducem atenția asupra celor trei instanțe implicate și anume: cel care s-a simțit ofensat, cel care a ofensat și mediul înconjurător sau oceanul informațional și energetic (universul cuantic) unde prin acțiunile noastre am creat dizarmonie.

Din tot ce am studiat, din tot ce am cercetat și din practica mea am descoperit că iertarea este un proces cu trei pași esențiali. Aceștia sunt:

1. Iertarea de sine – este un pas destul de dificil de realizat pentru că, noi oamenii am fost educați să ne criticăm pentru orice care nu funcționează bine, să ne blamăm și să ne minimalizăm. Din acest motiv atunci când apare un subiect dureros sau de suferință în relație cu alții sau cu o situație mereu ne învinovățim și ne culpabilizăm.

Pentru a reuși iertarea de sine am creat un algoritm sau o rugăciune care ne ajută să ne iertăm. Acesta algoritm se spune o dată pe zi timp de 21 de zile pentru reuși să ne iertăm și să creăm în creier o rețea neuronală a iertării de sine.

Algoritm pentru iertarea de sine:

– Mă iert pentru tot ce mi-am greşit de acum şi de altă dată, cu gândul,cu vorba sau cu fapta, cu ştiinţă sau fără ştiinţă, cu voie sau fără de voie.

– Mă iert pentru tot ce am greşit, faţă de întreaga creaţie divină de acum şi de altădată, cu gândul cu vorba sau cu fapta  cu ştiinţă sau fără ştiinţă, cu voie sau fără de voie.

– Rog Sinele meu Divin să mă  ajute să mă pot ierta și să anihilez cu puterea intenției  toată dizarmonia creată  în jurul meu cu voie sau fără de voie, cu ştiinţă sau fără ştiinţă, de acum şi de altă dată.  AŞA SĂ FIE!

2. Iertarea pentru alții – este un pas prin care la nivel energetic și informațional recunoaștem că atunci când apare o situație de dizarmonie, conflict sau suferință, adevărul este undeva la mijloc adică am avut și noi partea noastră de neatenție sau lipsă de implicare prin care am atras acea situație. Veți spune care ar fi partea noastră pentru că el sau ea….? Eu consider că partea noastră a fost faptul că: fie nu am fost atenți, fie nu am comunicat la timp ce ne deranjează, fie nu ne-am exprimat nevoile în relație cu altul, fie am făcut compromisuri (adică am, călcat pe noi și am făcut ceva ce nu voiam doar ca să nu se supere celălalt), fie nu am vrut să vedem imediat acea situație iar cu timpul s-a acutizat până am ajuns la conflict, etc. Dacă reușim să ne iertăm pe noi ne va fi mult mai ușor să-i iertăm și pe alții.

Pentru a reuși iertarea altora am creat un algoritm sau rugăciune pe care vă recomand să-l spuneți o dată pe zi,7 zile la rând pentru a putea să vă extrageți înapoi energia sufletească lăsată în trecut, în acel moment de conflict sau suferință.

Algoritm pentru iertarea altora:

–  Rog sufletul lui .…..(numele), să mă ierte pentru tot ce i-am greşit de acum şi de altă dată, cu vorba, cu gândul sau cu fapta, cu ştiinţă sau fără ştiinţă, de acum și de altădată.

–  Iert sufletul lui ..…..(numele) pentru tot ce mi-a greşit de acum şi de altă dată, cu gândul, cu vorba sau cu fapta, cu ştiinţă sau fără ştiinţă, și-i dăruiesc din tot sufletul cu toată dragostea, toată iubirea mea tot ce am mai bun şi mai frumos în mine.

–  Anihilez cu puterea intenției divine toată dizarmonia creată în jurul nostru și în întreg universul cu voie sau fără de voie, cu ştiinţă sau fără ştiinţă,  de acum şi de altă dată. AŞA SĂ FIE!

3. Formula magică – este o formulare de cuvinte de frecvență înaltă. Atunci când rostești aceste cuvinte, crești câmpul inimii tale iar prin această amplificare de câmp atingi câmpul inimii celuilalt. Formula magică în acest proces se aplică în ultima zi a rugăciunii de iertare cu alții, sau la nevoie atunci când vreți să comunicați și să fiți conectați cu cel cu care vreți să vorbiți.

Formula magică: “Iartă-mă, Te iert, Te iubesc, Mulțumesc” – și îți imaginezi cum îmbrățișezi mental persoana respectivă. Adică în mintea ta, te vezi cum îl/o îmbrățișezi ca și cum persoana respectivă ar fi în fața ta.

 Prin cuvântul Iartă-mă recunoști că nu ai fost prezent și atent la tine și a apărut acea situație;

Prin cuvântul Te iert, transmiți universului că-l ierți și ești responsabil de ce atragi în realitatea ta prin gânduri, emoții, stări, iar cei din afară sunt niște instrumente care aduc în viața ta ceea ce tu creezi la nivel mental.

Prin cuvântul Te iubesc, intri din nou în fluxul de iubire divină unde toți suntem unul, si amplifici câmpul inimii tale.

Prin cuvântul Mulțumesc, recunoști că din toate experiențele ai ceva de învățat iar toate aceste învățături te ajută să fii mai conștient de tine, de nevoile tale și de valoarea ta.

Aceasta etapă este foarte importantă deoarece cuvintele sunt cele care deschid universul cuantic pentru a crea realitatea. Dacă prin exercițiu și antrenament reușești să menții la nivel cuantic vibrația acestor cuvinte, toată viața ta va aduce manifestări ale acestor intenții exprimate verbal prin cuvinte.

Mult succes în a manifesta iertarea pentru a trăi starea de liniște și pace interioară.

Pentru a reuși iertarea vă mai pot fi de ajutor afirmațiile următoare:

„Eu sunt dintotdeauna liniște și pace interioară”;

„Eu sunt dintotdeauna echilibru mental și emoțional”;